MAD about Igor

Poveste de familie

Recent s-a intimplat ireparabilul : m-am indragostit.
De Igor, sau mai degraba spus de Igori, discretul personaj de grup intilnit in lumea disc al lui Terry Pratchett (conspecteaza mai ales “Carpe Jugulum” si “The Fifth Elephant”, recomandata fiind DOAR varianta in limba engleza, nu din snobism ci pentru ca varianta romaneasca schioapata). Dragostea recenta pentru Igorii de pe hirtie s-a combinat foarte bine cu pasiunea mai veche pentru Igorii de celuloid din toate filmele Universal si Hammer, culminind (nu Igorii, filmele) cu bijuteria “de ris” numita “Young Frankenstein” (1974, regia Mel Brooks).

Igor- sarmantul Marty Feldman

In multe filme horror si serioase si parodice din seriile Frankenstein, Van Helsing, Dracula si savantul cel nebun, Igor Manic sau Ygor este Servitorul/Asistentul bun a toate. Cocosat, cu ochii cit cepele, Ygor/Igor lucreaza de obicei pentru un personaj malefic, prin urmare nici el nu prea da in brinci cu scrupulele.

Prima ocurenta a modelului dateaza din 1931 in “Frankenstein” (James Whale). Asistentul de laborator, trebuia doar sa fie unul, este jucat de Dwight Frye (“Master…”). Personajul este cocosat, numai ca il cheama Fritz. Ultraspecializatul Frankensteinia sustine ca Asistentul nu exista in cartea lui Mary Shelley din 1818 si ca acesta a fost inclus devreme in lumea frankensteiniana, adica in jurul anului1823, cind, in piesa de teatru “Presumption!; or, The Fate of Frankenstein” (Richard Brinsley Peake) apare pentru prima data un Fritz. Personajul era un fel de comentator care-si permitea din cind in cind sa se traga de sireturi cu publicul si sa faca poante pe spezele bietului stapin.

Din fericire pentru toti Asistentii si viitorii Igori, pina in 1931, romanul lui Mary Shelley este complet depasit de productiile ulterioare ale “francizei”; principala sursa de inspiratie pentru scenariul filmului lui James Whale a fost de exemplu o piesa de teatru britanica. In cinema, Dwight Frye jucase deja rolul lui Renfield in adaptarea lui “Dracula” din 1931, imediat dupa aceea a fost reciclat de James Whale si transformat in Fritz.

Cum spuneam, Frankenstein este o familie cinematografica serioasa. In “Son of Frankenstein” (R.V.Lee, 1939) si “The Ghost of Frankenstein” (E.C.Kenton, 1942) de exemplu, Bela Lugosi joaca rolul lui Ygor. Uite ca ne apropiem de Igorii mei, as, vor zice specialistii, Ygor-ul lui Lugosi este un fierar nebun, resuscitat dupa o executie prin spinzurare, care la rindul lui reanimeaza Monstrul.








In “House of Wax” (André de Toth, 1953) Igor este un servitor surdomut, fara cocoasa de data asta, dar cu acelasi imens devotament fata de stapin; il recunoasteti pe un anume Charles Bronson in rolul titular ?


Igor a perdurat in istoria filmului, il vedem aparind ici-colo, e usor de recunoscut (ochii exoftalmici, cocoasa, ideile criminale), cea mai interesanta variatie ar fi oferita de “Nightmare Before Christmas” unde Igor e Asistent, e cocosat, are ca stapin un ciudat Dr.Finkelstein si lucreaza ciineste zi si noapte. Remuneratia consta fireste in biscuiti pentru ciini.

In 1974 a aparut Igorul jucat de Marty Feldman; pronuntati Eye-gor, va rog, o sa vedeti de ce. Are ochii bulbucati ca doua mingi de golf, e urit ca naiba, tine foarte tare la propria-i cocoasa (“Wait Master, it might be dangerous... you go first”) si impartaseste aceleasi obsesii cu Mel Brooks.

(Va urma)