6.7.16

Curé or not curé- Lydia Davis si traducerea textului clasic

Gasit aici un interviu cu Lydia Davis despre traducerea textului de proza clasic. "Curé or not curé" va fi panseaua zilei.

In ceea ce o priveste pe traducatoare, m-am ciocnit cu numele ei intr-o cronica a lui Eric Chevillard ("Logique du fourre-tout") dintr-un "Monde des livres" mai vechi  in care acesta vorbea in termeni savurosi despre traducerea in franceza a ultimului sau roman, "Can't and Won't" (2014). Mi-a facut cu ochiul, asa ca o semnalez, in franceza, in traducerea Annei Rabinovitch, acesta se numeste "Histoire réversible". Mi-ar place sa pot face comparatia variantei traduse cu textul original, simt ca e loc de comentarii, dar asta va fi mereu o alta poveste.

Lucrul facut e bun facut, asa ca pun pana una alta pe lista de cumparaturi urmatoarele titluri: "Can’t and Won’t" (2014) si "Varieties of Disturbance" (2007).

Huffingtonpost.com






19.6.16

O problema de respiratie

Imi place mult ”Books”, o revista de cultura pe cale de disparitie in format publicatie zic eu, in ciuda disperatelor manevre  de resuscitare  via actiuni de crowdfunding . Imi place si mai mult ”Books” de cateva numere incoace pentru ca editorul insereaza constant notite despre traducerea de carte. Mestesugul e discret si cvasi ignorat de cititorul obisnuit, traducatorul e in foarte rare cazuri  si cu putine exceptii  remarcat, iubit, aclamat, admirat, injurat, comparat samd.

12.6.16

A portiona, a redenumi

Aici o addenda necesara la studiile levistrauss-iene:procesul cultural al renumirii (si etichetarii) carnii in procesul anterior prepararii culinare cu focus pe arta decupajului macelaresc si variatiile sale pe zone culturale ( ce spun kashrut-ul& halal-ul,cate ceva despre arta europeana a portionarii) si temporale (procesarea industriala, ambalajul de plastic si sibilinele etichete insotitoare).



11.6.16

Introducing Tim Mohr- ladyfingers vs madeleines

Tim Mohr, unul dintre cei mai interesanti traducatori  americani de carte din limba germana:



Aici un excelent articol despre traducerea romanului "Feuchtgebiete (Wetlands)" de Charlotte Roche

10.6.16

My First time (The Paris Review) - interviu cu Helen DeWitt

Prima impresie dupa ascultarea (mai degraba decat vizionarea filmuletului): inca o data, inteleg ce spune autoarea si totusi am nevoie constanta de reluarea textului iar si iar. Acelasi lucru mi s-a intamplat cu cartea sa de debut, "The Last Samurai", o incantare muncita, la care cititorul ajunge cu greu, dupa relectura si reflectie.


Update: un interviu interesant aici despre cea mai intriganta autoare de pe lista mea de lecturi. Imi spun ca e musai sa recitesc "The Last Samurai" si sa includ pe lista "decititneaparat" si "Lightning Rods" pe care o deschid aproape in fiecare zi fara a avea curajul sa merg mai departe de o pagina.

  Placut mult urmatorul citat:
The self is a set of linguistic patterns. (...) Reading and speaking in another language is like stepping into an alternate history of yourself where all the bad connotations are gone.

1.1.12

Panseaua zilei

America’s greatest revelation was not the atom bomb, not Fundamentalism, not fat farms, not Elvis, not even the quite astute observation that gentlemen prefer blondes, but the great heights to which she has propelled ice cream.
Semnat “Dad”

31.12.11

Sarbatorim...

Este clar, astfel de compilatii care-mi maresc mie alarmant de mult listele cu “de vazut”, “de revazut”, “de citit” sunt mari mancatoare de timp. Simt insa nevoia sa pomenesc astfel de zile in care stelele s-au aliniat in trecut mai altfel. 31 decembrie nu-i pentru mine decat o data in calendar si amintirea inghetata a unei strazi omonime geneveze cu aer de prajitura cochet ornata la capatul careia acum ceva timp in urma asteptam sa vad minunea minunilor, marele jet d’eau.

Sarbatoritii acestei zile alcatuiesc o frumoasa fauna, nume mai mici sau mai mari, in siajul carora pot sta zeci de programe speciale de cinemateca pentru uzul diferitelor patologii cinefile.

Prefer sa revad masivitatea teutona a lui Val Kilmer in filme precum “Tombstone” (un  surprinzator de cinematografic remix din categoria Wyatt Earp si ai sai care miroase de departe a “Gunfight at OK Corrall”) ori mult mai putin uitatul “Heat” (mi-aduc si-acum aminte de impresionantul ceaslov dedicat lui Michael Mann rasfoit cu incapatanare intr-un subsol de mall, mai toate citatele fotografice erau bineinteles fotograme din “Heat”).