Paul, reteaua aceea de piinarii pe care frantuzul care se respecta o evita in incapatinarea de a favoriza totdeauna artizanatul. Asta nu ma impiedica sa nu inghit in sec si sa-mi aduc aminte cum Paul m-a ajutat sa-mi traiesc peregrinarile pariziene. Cu piine si apa, iti finantezi altfel cartile de cumparat si biletele de cinema. De l'eau du robinet asadar si du pain aux noix/aux raisins de chez Paul de doua ori pe zi, inghitite in graba in vreun scuar, cam asta a fost reteta mea de supravietuire.
Sub poduri n-am dormit.
Pensée émue pour Paul deci, care s-a instalat si la Bucuresti. Vizitat intr-o dimineata geroasa si pustie si facut planuri serioase cu cutia de macarons multicolori din vitrina.
28.12.08
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment