Ea nu locuieste in teve

Time Out – nr. 56 (15-21 februarie) - sectiunea “Carte”. Titlul-citat pompos pe pagina 55 : “Orice scriere a revoltei este autofictiva”, de fapt interviul lui Chloe Delaume “Locuiesc in televizor“. Primele fraze imi sar in ochi :

Alexandru Matei : Stiu ca esti un scriitor atipic : scrii dar si performezi. Pentru tine literatura se reduce la pagina tiparita ?
Chloe : Nu, literatura este o practica globala iar eu sint o bricoleur-a. (…)

STOOOP !!! Alexandru Matei minca-ti-as ochishorii aia ai tai, in limba franceza “bricoleur” are o forma feminina ”bricoleuse”. Daca vrei sa faci barbarisme in stilul “Time Out” si sa umpli curcanul cu inca o duzina de cuvinte imprumutate cu lopata, fa-o si mata elegant, “bricoleuse” si in italice daca se poate. Inchid ochii la “performezi” care n-are nici sare nici piper in forma asta.
In cele ce urmeaza, mai nimic.
Ah da, Chloe (mi-ar fi placut o poza pentru colectia mea “Chic Chick”) vorbeste despre situationism, comunitati hippie reconvertite la socialism utopic, Manu Chao si Partidul Imaginar, Oulipo, potentialisti DAR afirma ca ii cunoaste destul de putin pe “Jean-Philippe Toussaint” si “Jean Echenoz”, pentru ca ea insasi este “mai degraba o adepta a lui Guy Debord cel din Societatea spectacolului”. Pentru ea “literatura nu poate fi numai amuzanta, ea este o marturie despre raportul intim dintre individul psihologic si social si lumea in care traieste”… de parca Jean Echenoz scrie sketchuri comice pentru les Guignols de l’Info, iar Jean –Philippe Toussaint este Guillaume Musso (pai sa nu te intrebi ce anume citeste Chloe la ora actuala ?) Lui Bourdieu ii face elegant o mare cruce.
De fapt, Chloe este nerabdatoare sa plaseze ideea cu autofictiunea aia originara venita special din Serge Doubrovsky (“incerc sa practic un limbaj cit mai personal, nu o reprezentare a unui “eu” expandat”) si cireasa de pe tort (“ orice scriere a revoltei este “autofictiva” pentru ca, pe de o parte, scriitorul se pune pe sine ca scriitor, pe de alta parte, in limbaj el se inventeaza mereu”). Chestii teoretice in care coada maninca foarte usor capul si din care n-am inteles nimic.
Mi se pare interesanta concluzia interviului: “De aceea nu cred in televiziune”, de parca televiziunea ar fi o religie (sau o viziune), de parca televiziunea ar pretinde ca poate face ceva pentru tine, spectatorul.
Chloe locuieste in televizor din cu totul alte motive, cu siguranta, de vreme ce nici spectacolul nu-i place.